Romania

De la Publicitate Enciclopedica

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

Date generale despre Romania


Geografia Romaniei

Localizata in jurul paralelei 45 a emisferei nordice si descrisa fie ca o tara balcanica fie ca o tara est europeana, Romania este o tara a diversitatii geografice. Muntii Carpati, acoperiti de paduri dese, formeaza un arc larg in jurul Platoului Transilvaniei - trasatura distinctiva care iese in evidenta pe orice harta a Romaniei. Pe partea exterioara a acestui arc, Platoul Moldovei se intinde in est iar Campia Valahiei in sud.

Tara se intinde pe o suprafata de 237.750 kmp. Apar in aproape egala masura campii, dealuri, podisuri si munti. Vecinii sunt: Republica Moldova si Ucraina, doua foste republici ale acum defunctei Uniuni Sovietice, la est si la nord, Ungaria in nord-vest, Serbia in sud-vest si Bulgaria in sud. Romania are, de asemenea, 242 km de coasta la Marea Neagra in partea de sud-est.

Muntii Carpati, divizati in Orientali, Meridionali si Occidentali au o inaltime medie de aproximativ 900 m. Ei sunt alcatuiti dintr-o mare diversitate geologica de roci sedimentare, metamorfice si vulcanice. Cele mai inalte varfuri sunt Moldoveanu si Negoiu (peste 2000 m) situate in Muntii Fagaras in Carpatii Meridionali. Muntii sunt strabatuti de mai multe rauri: Olt, Mures, Prahova, Bicaz care formeaza vai pitoresti si stramtori precum Turnu Rosu pe valea Oltului si spectaculoasele Chei ale Bicazului in Carpatii Orientali. Exista de asemenea mai multe pesteri, cea mai faimoasa fiind Pestera Ursilor. Muntii adapostesc exploatari de granit si bazalt precum si mine de cupru, aur si uraniu.

Adapostite de peretii masivi ai Carpatilor, depresiunile au jucat un rol foarte important in istoria Romaniei. Romanii le-au numit tari (Tara Oasului, Tara Motilor, Tara Maramuresului) chiar daca ele nu au avut niciodata vreo independenta politica, sociala sau administrativa.

Subcarpatii realizeaza tranzitia de la Carpati catre campii. Dealurile inalte ofera conditii ideale pentru livezi, vii si fanete. Solul este bogat in carbuni, sare si petrol.

Cateva din podisurile romanesti precum cel al Transilvaniei, se afla in centrul arcului Carpatilor, altele, precum podisul Getic, Moldovei sau Dobrogei sunt in afara lui. Ele sunt in general acoperite cu paduri de fagi si stejari si plantate cu vii pe pantele mai line. Pe aceste podisuri se gasesc faimoasele podgorii Cotnari, Odobesti, Tarnave si Murfatlar.


Campia Romana este inconjurata de Carpati la nord si la vest, de Dunare la sud si de podisul Dobrogei si raul Prut la est si reprezinta "granarul tarii". In partea estica a acestei campii exista un sol nisipos cu lacuri sarate si Stepa Baraganului iar unele portiuni au fost transformate in sol arabil. Campia de vest este mai redusa ca intindere decat Campia Romana.

Acoperind o suprafata de 4340 kmp, Delta Dunarii situata in estul tarii reprezinta un ecosistem unic in Europa. Este o extraordinara rezervatie naturala constand in mlastini, bancuri de nisip si insule de stufaris plutitor traversate de sute de canale de apa.

Aproape toate raurile mari ale Romaniei se varsa in Dunare care reprezinta cel mai mare rau al tarii si unul dintre cele mai mari din Europa. El formeaza granita naturala cu Serbia, Bulgaria si Ucraina. Este o importanta cale navala pentru navigatie locala si internationala. In 1972, in stramtoarea Portile de Fier, acolo unde Dunarea a sapat un canion ingust in Muntii Carpati pentru a-si croi drum spre Marea Neagra, a fost construita o puternica centrala hidroelectrica.

Alte rauri importante sunt Olt, Somes, Mures, Jiu, Prut si Siret, unele dintre acestea fiind utilizate pentru trasport local de marfuri sau persoane. Cea mai mare parte a potentialului hidroelectric al raurilor este utilizat. Izvoare minerale cu reale proprietati terapeutice au fost utilizate din cele mai vechi timpuri la Baile Herculane, Baile Felix, Tusnad, Vatra Dornei, Olanesti, Calimanesti, etc. Aici au fost construite si multe statiuni balneoclimaterice.

Diversitatea considerabila a florei si faunei Romaniei deriva din complexitatea reliefului. Se pot distinge urmatoarele 3 zone de vegetatie: alpina, forestiera si de stepa.

Zona alpina incepe la aproximativ 1500 m in altitudine si consista in paduri de pini, tufisuri mici si tufe imprastiate in poieni si pajisti muntoase. Fauna este reprezentata aici de vulturul barbos si capra neagra.

Padurile Romaniei acopera mai mult de 25% din suprafata tarii. Padurile de conifere sunt presarate cu mesteacani si artari in zona joasa. Podisul Transilvaniei este acoperit cu paduri de stejari si fagi. Paduri intinse de stejari pot fi de asemenea gasite in Dobrogea, in Campia de vest si in partea de nord a campiei romane. Aici apar si multe caprioare, vulpi, ursi, rasi, veverite, soimi si bufnite.

Delta Dunarii are o vegetatie speciala cu stufarisuri si mii de specii de pasari vin aici in fiecare an.

Clima Romaniei este una temperat-continentala cu cateva variatiuni locale aparute ca rezultat al diversitatii reliefului. Cele mai calduroase luni ale anului sunt Iulie si August cu o temperatura medie de 30 grade Celsius iar cea mai rece luna este Ianuarie cu o temperatura medie de -4 grade Celsius. Muntii Carpati afecteaza umiditatea si vanturile cauzand modificari ale vremii. Influenta Mediteraneana asupra sud-vestului Romaniei si a sudului Dobogei cauzeaza vanturi slabe si veri calduroase si uscate.

Din punct de vedere administrativ, Romania este impartita in 42 judete. Bucuresti, capitala, este cel mai important centru politic, economic si cultural al tarii. Este situat pe raul Dambovita, in partea de sud-est a Campiei Romane si este inconjurat de paduri si lacuri naturale. Alte orase importante sunt: Cluj, Timisoara, Iasi, Constanta, Brasov, Sibiu, Arad, Oradea.

Populatia Romaniei este de aproximativ 23 milioane de locuitori dintre care 89% romani, 7% maghiari, 2% tigani si restul nemti, sarbi, slovaci, turci, rusi, bulgari, croati, armeni, polonezi, albanezi. Ca si minoritati etnice, maghiarii si nemtii locuiesc mai ales in Banat si Transilvania, sarbii in Banat.... mai mult...[2]

Istoria românilor

Cuprins
1. De la geneza etnică la geneza statală
- Geto-dacii , strămoşii poporului român
- Civilizaţia romană în spaţiul daco-moesic
-Etnogeneza românească
-Teoria continuităţii şi teoria imigraţionistă
-Formarea statelor medievale
2.Civilizaţia medievală românească în context european în secolele al XV-lea şi XVII-lea
-Instituţii medievale în Ţările române
- Politica externă a voievozilor români în secolele XV-XVII: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul
3. Premisele constituirii României moderne
-Relaţiile statelor românesşti cu Marile Puteri. Criza orientală.


-Cunoştinţa naţională şi emanciparea politică
4. Crearea instituţiilor moderne
- Cosntituirea şi consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituţii (monarhie, parlament, guvern )
- Statul - agent al modernizării, până la primul război mondial
-Românii din afara graniţelor
5. Unitatea şi diversitatea în România Mare
- România în timpul primului război mondial. Constituirea Românieie Mari .
- Unificarea politică şi administrativă


6. Stat, societate şi cultură
-Noua clasă politică şi democratizarea societăţii româ-neşti. Regimul politic între 1918-1938
-Sfârşitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940.

-Al doilea război mondial
7. Economia şi societatea în perioada comunistă
- Contradicţiile industrializării
- Colectivizarea şi impactul asupra satului
8.Dominaţia ideologică şi represiunea politică
-Regimul politic, monopolul ideologic şi producţia culturală
-Securitatea şi represiunea politică
- Forme de rezistenţă comunistă
Pagina anterioară

9. Statul şi societatea civilă, după 1989
-Instituţiile statului de drept... mai mult...[3]

Constituţia României

  • A saptea Constitutia a României, adoptata dupa abrogarea in decembrie 1989 a regimului comunist si a Constitutiei Republicii Socialiste Române din 1965, are 152 de articole grupate in sapte capitole (I Principii generale, II Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale , III Autoritatile publice, IV Economie si finantele publice, V Curtea constitutionala, VI Revizuirea constitutiei, VII Dispozitii finale si tranzitorii).

A fost adoptata in 21 noiembrie 1991 de catre Parlamentul României (cu 414 voturi pentru si 95 de voturi contra) si validata prin referendum pe 8 decembrie 1991 (77.3% din totalul voturilor exprimate). Constitutiile anterioare ale României au fost adoptate in 1866, 1923, 1938, 1948, 1952 si 1965. [4]

Unelte personale
Trusa de unelte