Filosofia

De la Publicitate Enciclopedica

Salt la: Navigare, căutare

Bibliografie

  1. 1,0 1,1 1,2 e-referate.ro

Cuprins

Filosofia si istoria filosofiei

Filosofia, statul, obiect, specific

Filosofia si istoria filosofiei, importanta acesteia

Filosofia ste o componenta a culturii, a vietii spirituale, alaturi de stiinta literaturii, arta, religie, acestea formeaza cultura si viata societatii.

Ea se afla în interelatii cu celelalte componente dar nu se confunda cu niciuna dintre ele.

Înca din sec. V î.h. Platon spunea ca filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor.

Hegel spunea ca filosofia este floarea cea mai înalta a culturii. Alti filosofi au spus ca ea este Kiutesenta unei culturi. Daca vrei sa cunosti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia.

L. Blaga spunea ca filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva “ceea ce este”.

C-tin R. Matru - ea este o conceptie în care adevarurile vechi sunt îmbracate într-o forma noua.

Filosofia a aparut ca raspuns la întrebarile oamenilor, întrebari cum ar fi :

Ce este existenta ?

Care este raportul dintre existenta subiectiva si obiectiva ?

Cum se constituie valoarea de adevar bine, frumos, dreptate ?

Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamânt ?

Ce este fericirea ?

În jurul acestor probleme s-a constituit filosofia încercând sa dea raspunsuri încât filosofia vizeaza raportul omului cu lumea cu existenta. Filosofia încearca sa explice în ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, deasemenea situatiile obisnuite si limita. În acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului îl ajuta pe acesta sa ierarhizeze lumea. Filosofia îl ajuta pe om sa opteze în cunostinta de cauza de ce oamenii opteaza pentru anumite realieri.

Filosofia îl ajuta pe om sa se cunoasca pe sine sa-si formeze o cunostinta de sine care sunt propriile sale realari dar raportata la realitatea sociala, sa-si formeze constiinta alteritatii care este constiinta respectului pentru ceilalti alaturi de care traiesti.

Filosofia s-a format în antichitate la început în obiectul filosofiei erau puse cunostinte din toate domeniile treptat s-a produs o departajare între discursul filosofic si cel stiintific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditatiei filosofice.[1]

Parti componente

Ontologia (grecescul antos = existenta) si care este teoria existentei ca existenta.

Gnaseologia (cagnas = cunoastere) este teoria filosofica a cunoasterii ca raspuns la întrebarea cum ar fi daca omul poate sa cunoasca sau nu lumea, cum o cunoaste, pâna unde este adevarul.

Axiologia (axis = valoare) este teoria filosofica a valorilor arata cum se nasc florile, cum se clasifica si importanta lor pentru om.

Filosofia istoriei care studiaza legile progresului istoric.

Logica - este teoria principiilor gândirii corecte.

Etica - teoria despre morala.

Estetica - teoria filosofica a artei.

Problemele teoretice ale filosofiei sunt în legatura în principal cu raportul dintre existenta obiectiva si existenta subiectivaac. Raport a fost numit ca fiind problema fundamentala a filosofiei. Pentru Kant problema fundamentala a fost : “Cum pot sa gândesc unitar cerul înstelat deasupra mea si legea morala din mine.”

Acest raport în linii mari implica 3 aspecte.

1. Problema primordialitatii este existenta de factor primordial sau cea sub

Filosofia se împarte în conceptii filosofice maniste care pot fi materialiste si idealiste si dualiste care pun la baza lumii 2 principii care exista paralel.

2. Concordanta dintre cei 2 factori respectiv posibilitatea cunoasterii lumii.

3. Rolul omului în creatia valorilor si sensul vietii.

Exista mai multe criterii de apreciere a filosofilor.

Specificul filosofiei - chiar din sensul etimologic al termenului care este îngemanarea a 2 cuvinte din limba veche greaca.

philo - iubire pentru întelepciune

sophia - întelepciune

Specificul filosofiei - din specificul interogatiilor - din însati domeniul care-l studiaza. Deoarece filosofia studiaza existenta în general, legile cele mai generale ale existentei, ea reprezinta o conceptie generala despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o cunoastere generala în sensul ca surprinde trasaturile generale si esentiale ale existenteinationale, sociale si umane.

Cunoasterea filosofiei spre deosebire de cunoasterea stiintifica care este profunda si verificabila cum filosofia este generala ea se sprijina pe cuvânt stiintific dar nu numai pe acesta ci I-a în considerare si practica social istorica, experienta umana este cuvântul prin care se raporteaza lumea la om si se afla locul si rolul omului în acea lume. De-a lungul timpului s-a constatat ca stiinta are nevoie de filosofie, de viziunea ei generala despre lume, multi filosofi au fost si oameni de stiinta si în acelasi timp filosofia se sprijina pe datele stiintei dar nu le preia.[1]

Istoria filosofiei

Este stiinta care studiaza sistemele filosofice în succesiunea lor istorica pune în evidenta ? s-a realizat progresul în ? filososofie în acelasi timp pune în evidenta mari sisteme filosofice. Cu obiectul istoriei filosofice n-au fost de acord toti filosofii. Istoria filosofica nu poate fi confundata cu istoria stiintei literaturii religiei, specificul ei este ? de ? Obiectul de studiu si de modalitati proprii prin care studiaza lumea.

Istoria filosofica pune în evidenta drumul parcurs de gândirea umana, informarea constiintei filosofice si a constiintei în general. Ne arata cum

s-au format treptat conceptele cu care filosofic pentru ca este mai usor sa vezi cum se fac lucrurile încetul cu încetul decât daca le ei gata formate. Istoria filosofica ajuta la întelegerea si interpretarea literaturii. Eminescu marturisea cine nu cunoaste filosofia lui Platon.

Istoria filosofica ajuta la formarea unei conceptii adecvate despre lume, îl face mai receptiv, mai deschis, sa se cunoasca pe sine.

Istoria filosofica ne ajuta sa raspundem la o serie întreaga de probleme, sa întelegem schimbarile radicale care se produc în stiinta, sa ne creem un echi interior ca sa putem comunica cu exteriorul.... mai mult...[1]

Unelte personale
Trusa de unelte