De la Publicitate Enciclopedica

Istoria cinematografului

La inceputul secolului XIX, oamenii de stiinta au remarcat un nou fenomen vizual: o suita de fotografii individuale, puse in miscare, pot genera iluzia miscarii. Ei au atribuit aceasta experienta fenomenului numit inertia perceptiei optice, unde retina ochiului retine o fractiune de secunda imaginea dupa ce aceasta a disparut. Capacitatea ochiului de a retine imagini vizuale a fost considerata un principiu fundamental in dezvoltarea filmului.

In 1870, in California, fotograful britanic Eadweard Muybridge, in urma unui pariu facut cu magnatul Leland Stanford, realizeaza o suita de fotografii ale unui cal in galop. Fotografiile au surprins calul cu toate picioarele deasupra pamântului. Aceste reusite ale lui Muybridge l-au stimulat pe omul de stiinta francez Etienne-Jules Marey sa creeze un echipament destinat inregistrarii si analizei miscarii omului si a animalelor. Inventia s-a numit „camera cronofotografica“ si putea sa inregistreze mai multe imagini suprapuse.

In 1885, americanul George Eastman a introdus rola de hârtie (pelicula) sensibilizata la actiunea luminii, in locul placilor de sticla individuale folosite pâna atunci. Patru ani mai târziu, acesta a inlocuit rola de hârtie cu celuloidul - un material sintetic imbracat cu o emulsie de gelatina. Descoperirile lui Muybridge, Marey si Eastman l-au convins pe inventatorul american Thomas A. Edison sa-si concentreze atentia asupra imaginilor in miscare. In laboratoarele sale din New Jersey, Edison l-a insarcinat pe englezul William K. L. Dickson cu construirea unei masini care sa poata inregistra miscarea in timp real si alta pentru a putea sa vizioneze imaginile rezultate.

In 1891, Dickson a realizat camera ce imprima imagini pe banda de celuloid de 35 mm, numita Kinetograf, si un aparat pentru vizionarea acestor imagini, numit Kinetoscop. In Franta, fratii Auguste si Louis Lumiere, proprietarii unei fabrici de echipament fotografic din Lyon, au construit in 1895 o camera de mâna usoara. Fratii Lumiere au numit acest aparat „cinematograf“ si au descoperit ca putea fi folosit pentru proiectia unor imagini mari pe un ecran atunci când era conectat la un echipament de proiectie. Cei doi au filmat imagini si le-au proiectat in fata unui public select. Prima proiectie cu public platitor a avut loc pe 28 decembrie 1895, in Grand Cafe din Paris.^[1]

Istoria cinematografului romanesc

Cinematograful a apărut în România la 27 mai 1896, la mai puţin de 5 luni de când la Grand Café din Paris fraţii Louis şi Auguste Lumière au arătat lumii minunea fotografiilor în mişcare.

Primele proiecţii au avut loc în Bucureşti la sediul ziarului de limba franceză L’Indépendance Roumaine, care apărea zilnic în două ediţii încă din 1876.

Echipa mobilă a firmei Lumière a sosit prin intermediul lui Edwin Schurmann, impresarul celebrelor actriţe Adelina Pati şi Eleonora Duse.

Au fost proiectate filmele: Un dineu, Lecţii de mers pe bicicletă, Sera, Plecarea enoriaşilor de la o messă, Mic dejun pe iarbă, Piaţa Operei, Bufetul, Sosirea unui tren în gară.

Tot în acest ziar, redactorul rubricii mondene, Mihail Văcărescu (sub pseudonimul Claymoor) a semnalat evenimentul: “Ieri seară aparatul cinematografic a fost aşezat în marele salon al ziarului nostru, unde vor avea loc proiecţii ziua şi noaptea… A fost ca o ieşire din biserică într-o zi de sărbătoare… Personajul misterios care manevra la fel de misterioasa lanternă magică ne-a condus la Moulin Rouge în timpul unei petreceri nocturne… Totul se ...citeste mai mult^[2]

Cele mai bune filme din istoria cinematografiei

Cinema - Institutul American de Film a dat publicitatii lista de anul acesta a celor mai bune 100 de filme din istoria Hollywood-ului.

Topul cuprinde cele mai celebre filme ale tuturor timpurilor. In ceea ce priveste primul loc, la editia de anul acesta nu apare nici o surpriza.

Lungmetrajul "Cetateanul Kane", regizat de Orson Welles, se afla in fruntea listei primelor 100 cele mai mai bune filme hollywoodiene. Loc pe care il ocupa de altfel de zece ani in topul realizat de Institutul American de Film.

Alte opt titluri s-au mentinut in topul primelor zece cele mai bune filme din istorie. Dupa "Cetateanul Kane", in top mai apar "Nasul" (Francis Ford Coppola, 1972), "Casablanca" (Michael Curtiz, 1942), "Taurul furios" (Martin Scorsese, 1980) - in urcare de pe pozitia a 24-a, "Cantand in ploaie" (Stanley Donen, Gene Kelly, 1952), "Pe aripile vantului" (Victor Fleming, 1939), "Lawrence al Arabiei" (David Lean, 1962), "Lista lui Schindler" (Steven Spielberg, 1993), "Vertigo" (Alfred Hitchcock, 1958) - in urcare de pe locul al 61-lea si "Vrajitorul din Oz" (Victor Fleming, 1939)....citeste mai mult^[3]