Botezuri
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Botezuri
Viata este un continuu sir de evenimente. Dar unul dintre ele - nasterea copilului - va va transforma integral viata si insasi perceptia ei. ... mai mult...[1]
Botezul - semnificatii si traditii
Principala semnificatie a botezului este aceea de a spala pacatul stramosesc (comis de Adam si Eva). Prin botez se iarta pacatul stramosesc si se deschide o poarta de intrare in Biserica.
Dupa mirungere (ungerea cu Sf. Mir), candidatul la botez (catehumenul, cum se numea in vechime) nu mai este un fiul al trupului, ci un fiu al Imparatiei lui Dumnezeu. Botezul are doua parti importante. Partea de dezlegari sau exorcisme, pentru alungarea duhurilor necurate, se face in pridvorul bisericii de catre preot.
Dupa aceste lepadari, se intra in biserica si se incepe slujba propriu-zisa de botez. Se rosteste binecuvantarea, apoi Ectenia mare (un set de rugaciuni scurte, prin care preotul se roaga ca Duhul Sfant sa se coboare peste apa din cristelnita), rugaciunea de invocare a Duhului Sfant (preotul afunda de trei ori mana in apa care simbolizeaza apa Iordanului).
Se sfinteste apoi untdelemnul bucuriei, pe care, dupa botez, parintii il vor lua acasa si il pot folosi pentru ungere cand copilul are probleme de sanatate. Botezul propriu-zis, prin Intreita Scufundare, se face in numele Sfintei Treimi, prin formula: „Se boteaza robul/roaba lui Dumnezeu, in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh“.
Dupa botez, nasul il primeste pe cel nou botezat intr-o panza alba, care simbolizeaza curatenia si puritatea Imparatiei lui Dumnezeu. Preotul binecuvanteaza apoi lumanarea, se face rugaciunea pentru ungerea cu Sfantul si Marele Mir si se face apoi mirungerea propriu-zisa - pecetea Sfantului Duh - pe frunte, ochi, nas, urechi, gura, piept, maini, picioare si spate (gest care simbolizeaza ca Dumnezeu este si unul al trupului si ca trebuie sa ne ingrijim si de trup - dar niciodata trupul sa nu fie mai presus decat sufletul.)
Botezul face parte dintre cele sapte taine, celelalte fiind: mirungerea, maslul, casatoria, impartasania, marturisirea (spovedania), hirotonia. Cele trei scufundari in apa se fac in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh. Intregita Scufundare face un botez „valid“.
Dupa mirungere, preotul - impreuna cu nasul sau nasa, care tine lumanarea - face de trei ori inconjurul mesei pe care se afla Sfanta Evanghelie si langa care se afla cristelnita - ritualul simbolizeaza un joc al bucuriei. Se citeste apoi din Epistola catre romani a Sfantului Apostol Pavel (capitolul VI, versetele 3-11) si din Sfanta Evanghelie (Sfantul Apostol Matei, capitolul XXVIII, versetele 16-20).
Preotul citeste cu fata catre invitati, in fata lui fiind nasul/nasa, impreuna cu cel nou botezat. Este, practic, prima slujba a noului credincios. Urmeaza asa-numita rugaciune la spalarea pruncului: preotul ia fasa de botez, infasurata in busuioc, o uda si rosteste urmatoarele cuvinte: „Indreptatu-te-ai, luminatu-te-ai, sfintitu-te-ai, spalatu-te-ai, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si-n veci vecilor, Amin!“
Apoi, luandu-se un alt capat al fasei, preotul rosteste urmatoarele cuvinte: „Botezatu-te-ai, luminatu-te-ai, miruitu-te-ai, sfintitu-te-ai, spalatu-te-ai, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si-n vecii vecilor, Amin“. Urmeaza rugaciunea la tunderea parului - pruncul este tuns in numele Sfintei Treimi - un ritual care simbolizeaza intrarea trupeasca in randul Bisericii. Dupa tundere, se rosteste o alta rugaciune scurta pentru cel nou botezat, pentru nas si invitati.... mai mult...[2]
Botezul in rit ortodox
- Ca popor crestin, romanii isi boteaza copiii in primele luni de viata – daruindu-le astfel prima taina sfanta. Este adevarat insa ca dupa 1989 – mai ales – romanii s-au imprastiat in toate zarile pamintului – constituind un complex de credinte. Marea majoritate a famillilor romanesti din diaspora si-au pastrat credinta ortodoxa si isi boteaza copiii dupa datina romaneasca. Famillile mixte au de ales – dupa credinta dominanta a casei – sau – de ce nu? – pot sa expuna copilul la ambele credinte – dindu-i posobilitatea de a-si alege mediul spiritual mai tarziu. Intr-o lume in care globalizarea este o tendinta generala – indiferent de religia pe care i-o impunem copilului din primele luni de viata – sa nu uitam ca cel mai important este sa il crestem intr-un spirit tolerant, umanist si deschis. Vom incepe deci cu taina botezului ortodox – urmand sa extindem informatiile legate de copiii si la alte religii.
Cu trebue să stim despre taina Sfântului Botez
Sfântul Botez este taina prin care omul, prin întreita afundare în apă sfintită de către preot, în numele Prea Sfintei Treimi, dobîndeste iertare de păcatul strămosesc si de toate păcatele făcute pînă atunci, se naste din nou duhovniceste si se face membru al Bisericii lui Hristos. Botezul este numit si usa tainelor, pentru că numai prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu după dar, si putem primi si celelalte Sfinte Taine. Botezul este întemeiat de Mântuitorul prin cuvintele: Mergând, învătati toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh ... (Matei 28, 19).
Cine poate primi taina Sfântului Botez?
Toti copiii născuti din părinti crestini ortodocsi, copiii născuti din căsătorii mixte si copiii orfani nebotezati, aflati la rude si la casele de copii orfani. Mai pot primi botezul tinerii care din unele motive nu au fost botezati la timp, ca si cei de altă religie care se întorc la Ortodoxie de bună voie si mărturisesc dreapta credintă, după cu au fost bine cercetati de preoti si de episcop si după ce au fost mult timp catehizati si deprinsi în învătătura de credintă ortodoxă si dau dovadă de deplină hotărîre.
Cine nu poate primi Botezul ortodox?
Copiii avortati si ucisi înainte de botez, în orice situatie; copiii născuti morti si copiii născuti din părinti atei sau sectanti si de altă religie, pînă nu devin maturi si cer botezul de voia lor. Nu pot fi botezati nici oamenii maturi de altă religie, fără voia si cererea lor stăruitoare, nici cei bolnavi mintal care nu-si pot spune dorinta inimii, nici nu-si pot mărturisi dreapta credintă.
Cine săvârseste Botezul, cînd se săvârseste si în ce loc anume?
Botezul se săvârseste numai de preot si de episcop, la cel putin opt zile după nastere si până la 40 de zile, dacă pruncul este sănătos; iar dacă este bolnav, imediat. Slujba Botezului se face numai în biserică, anume în pridvor, în pronaos sau într'o încăpere anume rânduită din curtea bisericii. Numai în cazuri cu totul speciale, cînd pruncul este amenintat să moară, preotul îl poate boteza acasă, la spital sau oriunde ar fi.
Ce trebuie făcut dacă nu este preot în apropiere si copilul este amenintat să moară nebotezat?
În aceste cazuri, cînd copilul este amenintat să moară îndată după nastere, acasă sau la spital, asistentele sau moasele trebuie instruite de preot să aibă oricând la îndemână aghiasmă, la nevoie apă obisnuită, si lumânare. Apoi, după ce pun numele pruncului muribund, îl botează ele, turnând aghiasmă în formă de cruce peste prunc si zicând cuvintele: Se botează robui lui Dumnezeu (numele) în numele Tatălui, Amin; si al Fiului, Amin; si al Sfântului Duh, Amin. Dacă moare pruncul, el este botezat si se mântuieste sufletul lui. Iar dacă nu moare, cele ce l-au botezat trebuie să spună rudelor sau preotului că a fost botezat de ele, iar preotul îi face toată slujba Botezului, fără a-l mai afunda în apă în numele Prea Sfintei Treimi, căci Botezul nu se mai repetă.
Copiii avortati si copiii născuti morti pot fi botezati la Bobotează sau la Sântul Ioan, cum este obiceiul în unele locuri?
În nici un caz nu pot fi botezati copiii avortati si cei născuti morti, căci nu au suflet în ei. Toti acestia rămân la judecata lui Dumnezeu si pe constiinta părintilor care i-au ucis. Iar preotii care practică acest botez necanonic fac un mare păcat. Ei trebuie să se spovedească la episcop si, dacă repetă păcatul, să fie opriti de preotie. Părintii care au copii avortati trebuie să se mărturisească la preotul lor, să facă un aspru canon, să boteze copii câti au avortat, să facă milostenie, să îmbrace copii orfani de la azile si, mai ales, să nască alti copii în loc.
De cine si când se pune numele pruncului?
Numele pruncului se pune de către părinti, însă cu binecuvântarea preotului, care citeste o rugăciune specială la punerea numelui noului născut, deoarece cu acel nume care i se dă la Botez, crestinul va călători în viată si va sta înaintea lui Dumnezeu la judecată. Numele pruncului se consfinteste în clipa botezului, când se cufundă în apă în numele Prea Sfintei Treimi si nu mai poate fi schimbat până la moarte. Numai prin tunderea în monahism se poate schimba numele de botez.
Cu nume trebuie să pună părintii copiilor lor?
Dacă este parte bărbătească să i se pună mai ales numele Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare om născut din femeie. Se poate pune si numele sfântului care este hramul bisericii din sat sau numele sfântului din ziua în care s'a născut. Alte nume sfinte pentru băieti sunt numele Sfintilor Apostoli si ale marilor Ierarhi, Mucenici si Cuviosi. La fel si la fete, primul nume să fie al Maicii Domnului, cea dintâi rugătoare pentru lume. Apoi numele marilor sfinte si mucenite, numele sfintei al cărei hram îl poartă biserica, sau al sfintei din ziua nasterii. Însă toate trebuie să se facă cu binecuvântarea si sfatul preotului.
Este bine să i se pună pruncului două si chiar trei nume?
Nu, căci toti sfintii au avut un singur nume, afară de câteva exceptii. Mai grav este însă când i se pune pruncului un nume crestin de sfânt si al doilea nume necrestin sau de altă credintă crestină. În asemenea cazuri la biserică si la slujbe se pomeneste numai numele crestinesc din calendar.
Ce folos au cei ce poartă nume de sfinti si ce pagubă au cei ce poartă nume de păgîni sau de altă religie si neam?
Cei ce poartă nume de sfinti au în viată si după moarte mare folos si ajutor, căci sfi'ntii cărora le purtăm numele se roagă neîncetat pentru noi si ne ajută în primejdii, în suferintă si în ceasul mortii si al înfricosatei judecăti.
În schimb, cei ce poartă nume de zei, de păgâni, si nu au zi de prăznuire în calendar, se lipsesc în viată, la moarte si la dreapta judecată de rugăciunile si ajutorul sfintilor. Însă, dacă noi trăim crestineste pe pământ, toti sfintii se roagă neîncetat în cer pentru noi si ne ajută pe calea mântuirii.
Care sunt părtile principale ale Sfântului Botez?
Prima parte din slujba Sfântului Botez o formează lepădările sau exorcismele, când cel ce vine să se boteze stă cu fata la apus si declară de trei ori, personal sau prin nas, că se leapădă de satana, de toate lucrurile lui, de toti slujitorii lui, de toată slujirea si de toată trufia lui. Apoi cel ce se botează este întors cu fata la răsărit si iarăsi declară, tot de trei ori, personal sau prin nas, dacă este prunc, că se uneste cu Hristos, rostind de trei ori Crezul.
A doua parte a Botezului o formează sfintirea apei, adică facerea aghiasmei pentru botez si turnarea întreită în cristelnită de untdelemn sfintite. Iar a treia si cea mai însemnată parte a Botezului o formează întreita afundare a pruncului în cristelnită, zicînd: Se botează robul lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui, Amin; si al Fiului, Amin; si al Sfântului Duh, Amin. Apoi noul botezat se înfăsoară în pânză albă curată, numită popular crismă, care vine de la Hristos. După alte câteva rugăciuni, preotul unge trupul noului botezat cu Sfântul si Marele Mir, care este a doua Taină a Bisericii, zicînd aceste cuvinte: Pecetea harului Duhului Sfânt. Apoi îi tunde perii capului în chipul Crucii, ca semn că s'a lepădat de omul cel vechi si s'a îmbrăcat în cel nou, îl îmbracă si, ducându-l în fata Sfântului Altar, îl împărtăseste cu Trupul si Sângele lui Hristos. Astfel noul botezat primeste deodată trei Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea si Sfânta Împărtăsanie.
Care sunt efectele Botezului asupra celui nou botezat?
Prin lepădarea de satana si unirea cu Hristos, se arată că noul botezat sa leapădă de bună voie de vrăjmasul lumii si se uneste cu Hristos, Mântuitorul lumii. Iar prin baia Sfântului Botez, în numele Prea Sfintei Treimi, cel botezat primeste iertare de păcătul strămosesc si de toate păcatele făcute pînă la Botez, se naste din nou duhovniceste în Hristos, primeste nume de sfânt si devine membru al Bisericii si fiu al lui Dumnezeu după har. Prin ungerea cu Sfântul si Marele Mir, noul botezat primeste harul Duhului Sfânt si toate darurile necesare vietii si mântuirii lui care izvorăsc din har. Iar prin unirea cu Prea Curatele Taine, noul botezat primeste pe Însusi Hristos pentru prima oară, ca arvună si semn că de acum este cu totul fiu al lui Dumnezeu si membru al Bisericii Sale pe pământ.
Cu închipuiesc materiile si obiectele cu care se săvârseste Botezul?
Vasul pentru Botez, care se cheamă cristelnită, vine de la cuvântul Hristos si se chiamă vas de încrestinare. În primele secole se construiau în curtea bisericii asa-numitele baptisterii, adică clădiri speciale cu un mic bazin de piatră pentru Botez. Cristelnita închipuieste trei lucruri: trupul Bisericii, în care ne nastem din nou; baia duhovnicească, în care ne curătim de păcatul strămosesc si mormântul în care îngropăm pe omul cei vechi din noi, ca să înviem la o viată nouă în Hristos. Apa închipuieste pe Duhul Sfânt revărsat peste lume. Căci apa este baia trupului, iar Duhul Sfânt este baia sufletului, precum zile Mântuitorul: De nu se va naste cineva din apă si din Duh, nu va putea să intre în Împărătia lui Dumnezeu (Ioan 3, 5). Apa Botezului închipuieste apa Iordanului si mormântul Domnului. Iar afundarea pruncului de trei ori în apă, în numele Prea Sfintei Treimi, închipuieste sederea lui Hristos trei zile si trei nopti în mormânt. Untdelemnul sfintit cu care se unge pruncul închipuieste milostivirea lui Dumnezeu pentru om; suflarea de trei ori a preotului peste apa Botezului este simbolul Duhului Sfânt care vine peste noi la Botez; tunderea părului noului botezat în chipul crucii simbolizează lepădarea omului vechi si cresterea lui duhovnicească în Iisus Hristos, la o viată nouă, sfântă. Pânza albă, numită crismă, în care este înfăsurat pruncul după botez, închipuieste curătirea lui duhovnicească după unirea cu Hristos, giulgiul cu care a fost înfăsurat Domnul în mormânt si vesmântul luminat cu care se îmbracă omul în clipa-Botezului. Iar lumânarea aprinsă, ce se dă pruncului botezat simbolizează lumina lui Hristos care luminează tuturor si ne călăuzeste pe calea dreptei credinte.
Cine poate fi nas la Botez si ce datorii crestinesti are nasul?
Nasul este părintele sufletesc al celui nou botezat. Prin botez el devine rudă duhovnicească si povătuitor spre Hristos al finului său, având o mare datorie fată de acesta. Adică să-l supravegheze cum creste în credintă, dacă este adus regulat la biserica, dacă stie rugăciuni, dacă se spovedeste si se împărtăseste cât mai des si dacă părintii lui trupesti îi dau educatie crestinească. Apoi însusi nasul trebue să-l sfătuiască mereu pe calea credintei, să-i dea cărti sfinte, să-l ducă pe la biserici si mănăstiri si să poarte grijă de el toată viata.
Orice nas de botez, ca si de nuntă, trebuie să fie un bun crestin ortodox, să fie om de biserică, cu viată duhovnicească exemplară si să fie cununat.
Cine nu poate fi nas de Botez?
Cei care trăiesc necununati, adică în concubinaj; cei ce sînt catolici sau sectanti; cei ce nu cred cu tărie în Dumnezeu, nu merg la biserică si nu sunt ortodocsi; cei ce înjură de cele sfinte, sunt betivi si trăiesc în desfrânări, ca si cei ce sunt din familii mixte sau dezmembrate si au nume rău între crestini nu pot fi nasi de botez si de cununie. Nu este canonic să fie mai multi nasi de botez si de cununie, căci prin aceste sfintei taine ei se înrudesc unii cu altii, nemaiavînd voie copiii lor să se căsătorească între ei.
Unde se află sufletele copiilor nebotezati si ale celor avortati de către părinti? Ce se mai poate face pentru sufletele lor?
După cum spun unii Sfinti Părinti si cum ne învată Sfânta Biserică, sufletele copiilor morti nebotezati înainte sau după nastere, ca si ale celor avortati cu voie sau fără voie, nu pot intra în Rai, pentru că nu au avut parte de Botez. Dar nu sunt nici în iad, căci nu au făcut păcate. Sufletele lor se află într'un loc cu amurg, între lumină si întuneric, si asteaptă ceasul Judecătii de Apoi, cînd vor sta la judecată în fata lui Hristos împreună cu părintii care i-au ucis. .... mai mult... [5]
Botezul catolic: obiceiuri de botez si riturile Bisericii Catolice
Botezul catolic nu se deosebeste foarte mult de cel ortodox, insa intrevin o serie de reguli stabilite in desfasurarea botezului. Nasii de botez au un rol important si trebuie sa fie de religie catolica. In timpul intrebarilor la care sunt supusi (ca si in ritul ortodox, nasii trebuie sa raspunda ca se leapada de satana, dar si ca il vor creste pe copil dupa invatatuile catolice pana cand va decide el singur), ei sunt intrebati daca cred in Biserica Catolica, deci nu pot spune nu, apartinand altui rit.
Micutul care urmeaza a fi botezat nu este cufundat in apa ci doar stropit pe crestetul capului de trei ori. Dupa aceea preotul ii face cruce la frunte si pe piept. Tot preotul este cel care da nasului lumanarea de botez aprinsa, spunandu-i sa pastreze credinta si sa-i fie ajutor spiritual copilului. De asemenea, preotul pregateste o panza alba pentru a infasa copilul, dupa ce este uns cu mir. Nasii deci nu participa efectiv la pregatirea micutului, insa trebuie sa raspunda intrebarilor preotului legate de credinta in Biserica. Bebelusul este dat direct mamei. Uneori mama aduce bebelusul gata infasat, regulile nemaifiind atat de stricte.... mai mult...[6]
