Anchete
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Ancheta sociologica si sondajul de opinie
Ancheta reprezinta o metoda de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motivatii, aspiratii, caracteristici personale si ale mediului social) la nivelul grupurilor umane de diferite dimensiuni si care permite cuantificarea datelor in vederea descrierii si explicarii lor.
Ancheta este o metoda complexa care include metode diverse, complementare, cum sunt chestionarul, analiza documentelor, observatia.
Sondajul de opinie este o forma specifica a anchetei sociologice, este o metoda statistica de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii opiniilor in raport cu anumite variabile socio-demografice ale populatiei studiate. Este realizat pe baza de chestionar.
Tipuri de anchete sociologice
- In functie de obiective si modul de desfasurare:
-Anchete intensive realizate pe o populatie restransa (grup, sat, cartier etc) cu scopul de a aprofunda o tema speciala.
-Anchete extensive realizate pe populatii mari.
- In functie de instrumentele folosite:
- Anchete calitative, realizate pe populatii restranse, cu instrumente calitative, care permit identificarea caracteristicilor de profunzime ale realitatii sociale.
-Anchete cantitative cu instrumente formalizate si rezultate cuantificabile, pe populatii reprezentative statistic.
- In functie de modul in care se aplica:
-Anchete colective: pe grupuri de oameni;
-Anchete individuale: aplicarea individuala a instrumentelor de cercetare.
- In functie de modul de colectare a informatiei:
-Anchete directe: colecteaza informatii despre subiectii investigati, in care acestia sunt implicati in mod nemijlocit.
-Anchete indirecte: colecteaza date despre fenomene prin subiecti neimplicati in desfasurarea lor (evenimente trecute....mai mult[1]
Ancheta judiciara
In cazul savarsirii unei infractiuni, aflarea adevarului si determinarea autorului sa-si recunoasca vina si sa faca marturisiri cat mai complete referitoare la aceasta ii revine anchetatorului,iar demersul efectuat in asemenea imprejurare poarta numele de ancheta.
Ancheta se poate defini drept o cercetare efectuata de catre un organ de stat (anchetator) desfasurata sistematic si organizata stiintific, in vederea strangerii dovezilor privitoare la o fapta ilegala, apoi a prelucrarii si verificarii acestora pentru a lamuri imprejurarile in care fapta s-a produs si pentru a stabili raspunderile (Dumitrescu, 1991 ; Mitrofan & colab., 1992).
Din perspectiva psihologica ancheta judiciara (urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca) reprezinta o relatie interpersonala de tip special care reuneste, de regula, doua persoane cu interese opuse: un anchetator (conducatorul anchetei) care cauta sa dezvaluie un adevar, si un anchetat care, de cele mai multe ori, cauta sa-l acopere, sa-l ascunda sau sa-l prezinte intr-o maniera care sa limiteze cat mai mult consecintele care ar urma sa decurga.
In cadrul anchetei judiciare, orice demers pe care il intreprinde anchetatorul trebuie sa plece de la principiul prezumptiei de nevinovatie, care asigura obiectivitate rezultatelor acesteia.
In relatia anchetator-anchetat,indiferent daca acesta din urma este invinuit (sau inculpat), martor sau persoana nevinovata, elementul de interactiune il constituie convorbirea. In aceasta situatie insa, convorbirea nu trebuie inteleasa in forma simpla a unui dialog, a unei discutii, ci ca un proces deosebit de complex, un demers anevoios, o stare conflictuala profund tensionata in care, pe de o parte se incearca obtinerea de date cat mai veridice, iar pe de alta, ascunderea sau denaturarea acestora, esecul fiind posibil la oricare din cei doi protagonisti.
Ancheta judiciara presupune parcurgerea a doua faze care se succed logic, si anume, ancheta de urmarire penala si cercetarea judecatoreasca. Uneori prima faza poate lipsi (cand partile se adreseaza direct instantei de judecata sau in situatiile de extindere a actiunii penale datorita suficientei probelor cand cercetarea judecatoreasca indeplineste obiectivele urmaririi penale). Ancheta de urmarire penala este infaptuita de specialisti apartinand politiei si Ministerului Public (procurori), iar cercetarea judecatoreasca este de competenta magistratilor....mai mult[2]
Ancheta juridica
Un loc predilect îl detine tratarea problematicii psihologice a anchetei juridice.
Psihologia juridica va atrage atentia asupra propriilor limite ale anchetatorului si magistratului ilustrând existenta diferitelor topologii si conduite ce pot aparea pe parcursul anchetei juridice si îndemnând la serioase reflectii si atitudini de autocontrol. Abordarea victimei intereseaza tot mai mult deoarece cunoasterea psihologiei victimei poate deveni o sursa deosebit de importanta în descoperirea infractorilor. Se poate contribui astfel la limitarea procesului de victimizare.
Psihologia juridica se intereseaza de diferite aspecte psihologice legate de delincventa juvenila, cu intentia, pe de o parte, de a ajuta la evidentierea factorilor etiologici ai comportamentului delincventional si, pe de alta parte, de a formula recomandari pentru directia preventiva si pentru cea recuperatorie.
Problematica psihologica a privarii de libertate, aspectele psihologice si psihosociale ale mediului penitenciar coexista în sfera de interes a psihologiei juridice.
Obiectivele urmarite de catre psihologia juridica pot fi împartite în doua categorii :
a) obiective teoretice;
b) obiective practic-applicative.
În cadrul obiectivelor teoretice se impun a fi mai importante mai ales urmatoarele :
- de a-si organiza si îmbunatati aparatul teoretico-conceptual cu care opereaza si de a asigura functionalitatea acestui aparat
- de a elabora modele teoretico-explicative privind etiologia unor fenomene psihice de care se ocupa în mod preponderent
- de a urmari validarea unor modele conceptuale, teoretico-explicative, elaborate de psihologia generala si psihologia sociala în urma testarii acestora în cadrul specific al activitatii juridice
- de a oferi informatii în vederea sustinerii unor modele stiintifice elaborate de psihologia generala si psihologia sociala.
În cadrul obiectivelor practic-aplicative pot fi incluse :
- de a-si elabora o metodologie specifica de cercetare, investigare a realitatii psihice din domeniul judiciar
- de a oferi organelor juridice informatii pertinente si utile privitoare la existenta psihicului în sistemul judiciar
- de a surprinde si evidentia fenomenele psihice din domeniul de studiu
- de a ajuta organele juridice sa stabileasca adevarul si sa aplice legea
- de a contribui la elaborarea unor programme recuperative si de actiune sociala preventiva
- de a oferi asistenta psihologica în formarea expertizelor de specialitate....mai mult[3]
