De la Publicitate Enciclopedica

Cuprins 1 Aderare 2 Integrarea în UE » Tratatul de aderare - prezentare sintetică 2.1 I. Elemente generale 2.2 II. Structura Tratatului de aderare 2.3 Părţile generale

Aderare

Integrarea în UE » Tratatul de aderare - prezentare sintetică

Textul Tratatului de Aderare a României şi Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană

I. Elemente generale

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană este comun cu cel de aderare a Bulgariei şi reprezintă rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole. Acest tratatul a fost elaborat pe baza aceloraşi principii şi după aceeaşi metodă de lucru utilizate la redactarea Tratatului de aderare a celor zece noi state membre.

Spre deosebire de cele zece state membre care au aderat la 1 mai 2004, în cazul României şi Bulgariei, prin Tratatul de aderare se prevede şi posibilitatea aderării la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, dacă acesta ar fi fost ratificat de către toate statele membre până la data aderării efective a României şi Bulgariei. În consecinţă, având în vedere faptul că Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei trebuia să conţină şi adaptările necesare aduse Tratatului de instituire a Constituţiei pentru Europa, s-au redactat în paralel un Act de aderare şi un Protocol de aderare.

În Tratatul de aderare se prevede intrarea în vigoare alternativă a Actului şi a Protocolului, în funcţie intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a Constituţiei pentru Europa. Astfel, în cazul în care Tratatul de instituire a Constituţiei pentru Europa ar fi intrat în vigoare înaintea aderării României şi Bulgariei (1 ianuarie 2007), ar fi intrat direct în vigoare Protocolul de aderare. Având în vedere însă că Tratatul Constituţional nu a intrat în vigoare înainte de data aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, la momentul aderării acestora a intrat în vigoare Actul de aderare. Totuşi, la intrarea în vigoare a Tratatului Constituţional, Actul de aderare va fi abrogat şi Protocolul va începe să producă efecte juridice.

Actul de aderare cuprinde modificările aduse prin aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană tratatelor constitutive în vigoare în prezent: Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energie Atomice (EURATOM). Protocolul de aderare adaptează Tratatul Constituţional pentru a face posibilă aderarea României şi Bulgariei la acest document. Actul şi Protocolul au, în principiu, conţinut identic (diferă doar referirea la textele din Constituţia Europeană, respectiv Tratatul instituind Comunitatea Europeană şi Tratatul privind Uniunea Europeană).

II. Structura Tratatului de aderare

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană cuprinde:

• Părţile generale: Tratatul propriu-zis, Actul de aderare / Protocolul de aderare;
• Anexele: măsurile convenite în cadrul negocierilor - măsuri permanente şi măsuri temporare
• Declaraţiile.

Spre deosebire de Tratatul celor zece noi state membre, Tratatul României şi Bulgariei nu conţine în anexă adaptările tehnice aduse acquis-ului comunitar, având în vedere perioada mare între momentul semnării Tratatului şi momentul aderării efective. Adaptările tehnice au fost redactate în paralel cu Tratatul şi au fost convenite la nivel politic în 11 februarie 2005 (odată cu acordul politic asupra textului în limba engleză) şi vor fi adoptate prin acte ale instituţiilor comunitare, respectiv Consiliul şi Comisia.

Părţile generale

1. Tratatul de aderare propriu-zis (care cuprinde şase articole) consacră aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană, precum şi faptul că prin aderare cele două state devin parte la Tratatul de instituire a Constituţiei pentru Europa, în condiţiile reglementate prin Protocolul anexat la acest Tratat. Tratatul conţine o clauză privind intrarea în vigoare alternativă a Actului de aderare şi a Protocolului de aderare.

De asemenea, se precizează data la care Tratatul de aderare va intra în vigoare (data aderării), precum şi faptul că acesta trebuie ratificat de părţile contractante conform procedurilor interne. Instrumentele de ratificare trebuiau depuse până la 31 decembrie 2006 .

Conform clauzei finale, dacă unul dintre cele două state care aderă nu depune instrumentul de ratificare până la această dată, Tratatul va intra în vigoare pentru celălalt stat, Consiliul urmând să adopte ajustările necesare Protocolului de aderare sau, după caz, Actului de aderare.

Actul de aderare / Protocolul de aderare conţine:

• Partea I - Principiile
• Partea a II-a - Prevederi generale: elemente privind ajustarea Tratatelor / Constituţiei
• Partea a III-a - Prevederile permanente (în principal adaptarea acquis-ului)
• Partea a IV-a - Prevederile temporare (perioadele de tranziţie)
• Partea a V-a - Prevederi legate de implementarea Actului

2. Partea I (Principiile) conţine definiţii şi prevederi privind caracterul obligatoriu pentru România şi Bulgaria al tratatelor fundamentale şi al actelor adoptate de instituţiile comunitare şi de Banca Centrală Europeană anterior aderării acestora la UE. Aplicarea dispoziţiilor tratatelor originare şi ale actelor instituţiilor sunt supuse derogărilor convenite în cursul negocierilor de aderare cu fiecare stat candidat. Este statuată obligaţia celor două noi state membre de a adera la convenţiile şi acordurile încheiate de Uniune cu terţe state, convenţiile încheiate între statele membre, precum şi însuşirea acquis-ului Schengen. Lista convenţiilor încheiate între statele membre este anexată Actului/Protocolului. România şi Bulgaria au avut obligaţia de a modifica, până la data aderării, tratatele încheiate cu state terţe, care sunt incompatibile cu dreptul comunitar. În caz contrar, aceste tratate trebuiau denunţate.

Se prevede faptul că Uniunea va adapta restricţiile cantitative la oţel şi produse din oţel în relaţia cu statele terţe, în raport cu importurile României şi Bulgariei. De asemenea, restricţiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile şi de îmbrăcăminte vor fi adaptate pentru a ţine cont de aderarea Bulgariei şi a României la Uniune. În ceea ce priveşte acordurile bilaterale privind pescuitul încheiate de România şi Bulgaria înainte de aderare, se prevede că acestea vor fi administrate de Uniune.

România şi Bulgaria vor participa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, de la data aderării, fiind considerate state cu derogare de la adoptarea monedei unice conform articolului 122 al Tratatului de instituire a Comunităţii Economice Europene.

3. Partea a II-a conţine prevederile instituţionale, respectiv participarea României şi Bulgariei la instituţiile Uniunii Europene:

România deţine 35 de locuri în Parlamentul European, pentru perioada 2007 - 2009. După această dată, numărul locurilor în Parlamentul European va fi stabilit prin Decizie a Consiliului European.

România deţine 14 voturi în Consiliul Uniunii.

România are dreptul la un judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi unul la Tribunalul de Primă Instanţă. Mandatul este de şase ani. La fiecare trei ani, se vor schimba, alternativ, treisprezece sau paisprezece judecători.

România deţine 15 membri în Comitetul Economic şi Social şi 15 membri în Comitetul Regiunilor.

România are dreptul de a numi membri în Comitetul Director al Băncii Europene de Investiţii, precum şi în Comitetul Ştiinţific şi Tehnic prevăzut de Tratatul EURATOM.

Se stipulează că limba română şi limba bulgară devin limbi oficiale ale Uniunii.

4. Partea a III-a (Prevederile permanente) stipulează acceptarea măsurilor negociate permanente (prevăzute într-o anexă), precum şi referirea la mecanismul efectuării adaptărilor tehnice ale acquis-ului adoptat până la 1 octombrie 2004 ("cut-off date"). Este vorba despre actele adoptate de instituţiile Uniunii Europene în diferite domenii care vor fi adaptate în vederea aplicării acestora la România şi Bulgaria

Dintre adaptările tehnice, pot fi menţionate: etichetarea produselor electrice şi electronice; lista de specii de plante şi animale protejate în România; calificări, lista profesiunilor liberale şi a instituţiilor de învăţământ care au eliberat diplomele în acest sens; lista punctelor de frontieră; lista aeroporturilor internaţionale; lista produselor chimice periculoase; traducerea în limba română a tuturor termenilor de specialitate în diverse domenii (ex. societate pe acţiuni, societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită simplă, societăţi pe acţiuni, societăţi în comandită pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată, taxă de drum, autostrăzi, drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale etc); lista statelor cărora România le solicită viză şi diferitele categorii de viză; lista instituţiilor din România participante la procesul de achiziţii publice.

5. Partea a IV-a (Prevederile temporare) se referă la măsurile tranzitorii convenite în cadrul negocierilor (conţinute în anexă), prevederile instituţionale şi prevederile financiare cu caracter temporar.

Potrivit prevederilor instituţionale cu caracter temporar, România deţine 35 de locuri în Parlamentul European în perioada cuprinsă între data aderării efective la Uniune şi data la care se vor desfăşura noi alegeri pentru Parlamentul European (2009). România are obligaţia de a desfăşura alegeri pentru Parlamentul European „nu mai târziu de 31 decembrie 2007". Acestea înseamnă că România poate organiza oricând înainte de 31 decembrie 2007 aceste alegeri, inclusiv în intervalul dintre semnarea Tratatului de aderare, care a avut loc la 25 aprilie 2005 şi data aderării. După cum se cunoaşte, alegerile pentru Parlamentul European au fost programate pentru 13 mai 2007.

În ipoteza în care Constituţia Europeană ar intra în vigoare în 2007, până în 2009 se va menţine sistemul de vot „Nisa", România având 14 voturi, precum şi numărul de 15 locuri în Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor.

Conform prevederilor financiare cu caracter temporar, România trebuie să contribuie la capitalul subscris Băncii Europene de Investiţii cu 42,3 milioane Euro. Contribuţia României la Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel este de 29,88 milioane Euro.

De asemenea, în perioada de tranziţie, România beneficiază de Facilitatea Schengen având ca scop finanţarea acţiunilor desfăşurate la frontiera externă în vederea implementării acquis-ului Schengen, precum şi de Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility), având ca scop îmbunătăţirea acestora. Alocările pentru România sunt de:

• 297,2 milioane Euro în 2007
• 131,8 milioane Euro în 2008
• 130,8 milioane Euro în 2009.

Se stipulează gestionarea de către agenţiile de implementare a fondurilor din cadrul asistenţei de pre-aderare, acordată prin programul PHARE, programul PHARE - CBC (Cross-border cooperation), programul ISPA, programul SAPARD şi Facilitatea pentru perioada de tranziţie.

Suma totală a alocărilor pentru acţiuni structurale pentru România în perioada 2007-2009 este de:

• 1 399 milioane Euro în 2007
• 1 972 milioane Euro în 2008
• 2 603 milioane Euro în 2009.

Partea a IV-a cuprinde şi clauzele de salvgardare.

Ca şi în cazul celor zece noi state membre, Tratatul conţine trei clauze generale de salvgardare:

• clauza de salvgardare generală

Dacă, până la sfârşitul a trei ani de la aderare, vor apărea dificultăţi grave şi persistente într-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situaţia economică într-un anumit domeniu, România sau Bulgaria pot solicita Comisiei autorizaţia de a lua măsuri de protecţie pentru a ameliora situaţia creată şi a ajusta respectivul sector economic al Pieţei Comune. În aceleaşi circumstanţe, orice stat membru actual poate solicita autorizaţia de a lua măsuri protecţioniste cu privire la unul sau ambele noi state membre.

• clauza de salvgardare privind Piaţa Internă

Dacă în primii trei ani de la aderare, România şi Bulgaria nu îşi îndeplinesc angajamentele asumate în cadrul negocierilor periclitând astfel funcţionarea Pieţei Interne, Comisia Europeană, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate să ia măsurile necesare pentru remedierea acestei situaţii. Această clauză poate fi invocată şi înainte de data aderării celor două state.

• clauza de salvgardare justiţie şi afaceri interne

Dacă în România şi Bulgaria există întârzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la recunoaşterea mutuală în domeniul civil şi penal, Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate, până la sfârşitul a trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului, să ia măsurile necesare şi să specifice condiţiile de aplicare a acestora. Aceste măsuri trebuie să fie justificate şi menţinute nu mai mult decât este strict necesar pentru remedierea situaţiei.

Faţa de Tratatul celor zece noi state candidate, în cazul României şi al Bulgariei se poate aplica o clauză de amânare a aderării. Consiliul, prin vot în unanimitate, la recomandarea Comisiei, poate lua decizia de a amâna data aderării cu un an, până la 1 ianuarie 2008, dacă în urma monitorizării Comisiei se constată că stadiul pregătirii şi implementării acquis-ului de către cele două state demonstrează pregătirea insuficientă a acestora pentru a deveni membre ale Uniunii.

În plus, în ceea ce priveşte România, Consiliul poate decide, prin vot cu majoritate calificată, amânarea aderării cu un an, până la 1 ianuarie 2008, dacă se constată o pregătire insuficientă în domeniul justiţiei şi afacerilor interne şi în domeniul concurenţei (există 11 obligaţii menţionate într-o anexă).

În cadrul prevederilor temporare, se stipulează posibilitatea pentru România şi Bulgaria de a adopta măsuri tranzitorii pentru a facilita trecerea la noua politică agricolă comună, precum şi în ceea ce priveşte aplicarea regulilor comunitare în domeniul veterinar, fito-sanitar şi al siguranţei alimentelor.

6. Partea a V-a (Prevederi referitoare la adaptările instituţionale) cuprinde dispoziţii privind adaptările instituţionale care sunt necesare în urma aderării României şi Bulgariei (Titlul I), modalităţile de aplicare a actelor instituţiilor comunitare faţă de Bulgaria şi România (Titlul II) şi prevederile finale (Titlul III).

Titlul I conţine dispoziţii referitoare la necesitatea adaptării de către instituţiile comunitare (Consiliul, Comisia şi Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene) a regulilor de procedură. România şi Bulgaria au numit câte un membru al Comisiei Europene, la data aderării, al cărui mandat va expira o dată cu expirarea mandatelor celorlalţi membri ai Comisiei. Comisarii român şi bulgar au fost numiţi de Consiliu, cu majoritate calificată, în acord cu Preşedintele Comisiei şi cu avizul Parlamentului European. Astfel, spre deosebire de Tratatul celor zece, în cazul numirii noilor comisari s-a cerut şi avizul Parlamentului European, pentru a se asigura o mai mare transparenţă a deciziei.

Totodată, România şi Bulgaria au numit câte un judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi la Tribunalul de primă instanţă.

România şi Bulgaria au numit membri la Curtea Europeană de Conturi, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor.

Titlul II prevede obligaţia României şi Bulgariei de a adopta toate măsurile necesare pentru a se conforma, de la data aderării, directivelor şi deciziilor adoptate de instituţii şi comunicate statelor membre. Aceste măsuri includ şi obligaţia de a opera modificările legislative interne necesare. De asemenea, se prevede comunicarea către România şi Bulgaria a unei serii de măsuri (cum ar fi cele referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva radiaţiilor).

Este stipulat, totodată, mecanismul realizării adaptărilor tehnice pentru acquis-ul adoptat după "cut-off date" (1 octombrie 2004), adaptări care nu au fost redactate odată cu Tratatul de aderare. Mecanismul presupunea adoptarea modificărilor necesare de către Consiliu sau Comisie (în funcţie de instituţia care a emis actul), la solicitarea României sau Bulgariei, realizată cel târziu la data aderării. Faţă de Tratatul celor zece, s-a introdus obligaţia vechilor state membre de a lua măsurile necesare pentru a modifica legislaţia lor internă, acolo unde aceste modificări au fost generate de adaptările actelor comunitare ca urmare aderării Bulgariei şi României.

Titlul III prevede transmiterea României şi Bulgariei unei copii certificate a unor instrumente juridice: Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Tratatul Uniunii Europene, precum şi tratatele internaţionale deţinute în arhivele Secretariatului General al Consiliului.... mai mult ... ^[1]